După o săptămână lucrată până la limita puterilor, a venit mult așteptatul weekend al ultimului concurs din campionatul organizat de Federația Romană de Pescuit la Muscă Artificială numit “FRPMA Challenge 2023”.
Aveam emoții legat de acest eveniment, din cauza perioadei de organizare, fiind una destul de târzie pentru o locație muntoasă, emoții amplificate și de prognoza meteo din zonă. Se contura un concurs in viscol cu zăpadă in prima zi și cu temperaturi negative pentru a doua zi. Am pornit la drum îngândurat. Efectiv nu știam ce mă așteaptă. Toate ideile și planurile ce mi le făcusem păreau a fi suprascrise de aceste condiții imprevizibile. Totuși mi-am propus să folosesc tot echipamentul din dotare in speranța că va ieși bine … până la urmă și pentru restul concurenților vor fi aceleași condiții. In altă ordine de idei, nici nu prea aveam planuri mărețe dat fiind faptul că mă îndreptasem spre primul meu concurs de acest gen.
Ajuns la cabană, bucuria reîntâlnirii cu colegii muscari creează temporar iluzia unor întâlniri amicale. Am conștientizat că odihna e imperios necesară, dar bineînțeles că locul somnului a fost preluat de gânduri privind strategia – streamere și pești in minciog.
A sosit momentul! Am pornit deci spre locul de “suferință” iar prima senzație era cea bănuită in prealabil, frig și umezeală. Mi-am pregătit 3 lansete în speranța că voi găsi o variantă potrivită. Am abordat prima prima manșă bazându-mă pe experiența din antrenament, neavând o idee mai bună la momentul respectiv, deși undeva în adânc simțeam că situația va fi cu totul și cu totul diferită. După fluierul de start și după primele lanseuri urmate de recuperări în gol s-a arătat adevărul crunt, că bănuiala mea era fondată.
Acești pești nu se mai comportau la fel ca în antrenament. Apa s-a răcit extrem de mult. Singurul aspect care îmi dădea puțină speranță era faptul că și restul concurenților petrecuseră primele minute bune de pescuit, mai mult exersând mișcările caracteristice lanseului în pescuitul la muscă, decât cu bătaia cruntă cu monștrii lacului. Excepție făcea o singură persoană!
Prietenul meu Zoli; care in mod deloc surprinzător avea rețeta perfectă, din primele minute aducând la minciog peștii cu o frecventă relativ stabilă. Știam că trebuie să fac ceva să mă adaptez la comportamentul schimbat al peștilor dar această adaptare nu părea deloc ușoară cu echipamentul limitat avut la dispoziție (soția bineînțeles are o părere total diferită despre subiect). Problema era agravată și de faptul că, datorită interdicției de la administratorul lacului, aveam posibilitatea să pescuim doar cu o singură muscă. Am decis deci să încerc cu un fir intermediar și niște streamere de mici dimensiuni și lestate ușor in speranța că le pot juca între ape la un ritm suficient de lent încât să reușesc să conving ceva păstrăvi să le atace. Ideea părea destul de bună și dădea rezultate dar tot nu în măsura cum mă așteptam. Totuși în grupa mea eram bine poziționat.
După câteva rotații mi-am identificat principalul adversar din grupa mea în persoana lui Gigi Hădăreanu.
Încercam să păstrez frecvența capturilor și am și reușit destul de bine pană spre sfârșitul manșei a doua, când din varii motive am cedat din punct de vedere psihologic și așteptam doar fluierul salvator. Felicitări pentru Gigi că a rezistat pană la capăt și a reușit să se detașeze in mod considerabil! Am încheiat ziua pe un loc 3 la general, o surpriză plăcută și încurajatoare. Ca de obicei a doua noapte m-a cuprins un somn pe care l-am putea descrie ca fiind “coma muscarului de competiție”. Oboseala și condițiile și-au spus cuvântul. Totuși dimineața devreme m-am trezit la o agitație neobișnuită, la o oră neobișnuit de matinală, care m-a determinat să ies și să verific care ar fi motivul agitației. Motive erau! Toată noaptea a nins și s-a depus un strat de zăpadă ca în povești.
Băieții deja erau preocupați de curățirea zăpezii ca să reușim cumva să ajungem la mașini.
In mod normal aș fi zis că e frumos și m-as fi dus înapoi la somn, dar in ziua aceea mă așteptase ceva diferit. Mă aștepta un pescuit la -3 grade în zăpadă de peste 20cm. Ne uitam cu băieții la situație și râdeam. Am decis să verificăm lacul in primul rând să vedem dacă e pescuibil, deci am pornit cu Zoli în aventura dimineții. In acel moment nici nu știu ce îmi doream mai mult…ca lacul sa fie înghețat și să mergem acasă … sau să fie pescuibil și să încerc să fac ceva cu acel loc 3 provizoriu și să scot tot ce pot din situație. Zoli pe drum îmi povestea că el abia așteaptă să pescuiască pe vremea asta și spera din suflet ca lacul să nu fie înghețat.
Si da! Lacul era perfect pescuibil … Când am ajuns la cabană, toată lumea era în lupta de deszăpezire. Ii mulțumesc lui Ovidiu că mi-a eliberat mașina din captivitatea zăpezii.
Ultima manșă deja toți erau conștienți: cheia succesului consta în pescuitul momelilor suspendate împreună cu un șnur scufundător. Nu toți aveau însă echipamentul necesar pentru a aplica această strategie. Rata de capturi a rămas deci cât de cât asemănătoare cu cea din ziua trecută, Zoli dominând detașat și această ultimă manșă iar eu încercând să mă țin cât de aproape de Gigi. In ultima manșă această încercare a ieșit atât de bine încât am reușit să și câștig manșa. Mare parte din succes era datorată și unui fir de 7 ips (eu având la dispoziție doar un fir scufundător de 3 ips) împrumutat de la Zoli.
După fluierul final, am realizat împreună cu Gigi că suntem la egalitate. Drept urmare, am ocupat locul 2 la concursul “Open Sadu” care, spre bucuria mea, m-a propulsat pe locul 3 în clasamentul general al campionatului.
Ii mulțumesc lui Gigi pentru acest duel strâns și plin de emoții. Totodată, îl felicit pe prietenul meu Zoli pentru exemplul de stoinicie și pe Ovidiu Popescu care obținând un loc 4 la acest concurs a reușit să își apere prima poziție în clasamentul general, devenind astfel Campion FRPMA Challenge 2023! Bravo Ovidiu!
Mulțumesc totodată Clubului Fly Fishing Sibiu pentru efortul de a organiza acest concurs și lui Darius în special pentru efortul depus pe parcursul întregului an!
Să ne vedem cu bine și anul viitor, pe ape mai limpezi și cu speranța la un FRPMA Challenge 2024 plin de emoție și pasiune!
Pálcza Szilárd
